Gradina mea se pregateste de iernat

Galbenelele si-au revenit dupa ploile din septembrie si iata ce de flori au facut.Nu,acum nu le mai culeg deoarece stiu ca sunt bune cele din iunie...asa citisem pe la naturisti.

Sotul meu,dragul de el,si-a luat concediu si n-a plecat,ca mine, sa-si rezolve...frustrarile, ci a ramas acasa, sa sape gradina, cu bulgari mari.Asa se sapa toamna gradina,asa am citit eu undeva,ca nu se sparg bulgarii,ci se lasa asa mari,ca sa lucreze apa si temperaturile in ei,la iarna.Atat de mult i-a trebuit pana sa ma asculte,ca el o si grebla,netezea pamatul,ca si cand ai ceva de semanat.A facut tot asa pana cand ,intr-o toamna,am sapat-o eu,m-am opintit,ca nu-i usor cu harletul,sa intorci pamantul...se simte in muschii de pe abdomen,daca-i ai ...si am sapat-o eu pe toata.De atunci s-a conformat,i-o fi fost mila de mine,cine stie,ca nu a mai comentat si a facut cum i-am spus.Acum ma declar victorioasa...,se vad bulgarii??? ;) si zic :vai de barbatul care nu asculta de nevasta lui!
Sub folie este ceapa,nu m-am uitat inca sa vad daca a incoltit.Am pus-o cam de 10 zile.
Brocolii care se vad, atat de frumos, prin toata gradina,unii dintre ei nu au facut inca floare si sper sa fie iarna blanda,adica cu zapada dar fara temperaturi mai joase de -10 grade Celsius,sa nu inghete si sa-mi rodeasca la primavara.Plantele din familia verzei rezista la temperaturi negative,insa nu prea joase.

Mai trebuie sa culeg toate capsunele si cele mici si verzi,absolut toate si sa fac dulceata din ele si ...gata cu gradina pe anul acesta.Pana in februarie,cand trebuiesc tunsi pomii,nu mai este nimic de facut.Doarme gradina si se odihneste.Sa dea Domnul zapada care sa stea toata iarna pe pamant,pe gradina,ca asa este bine!

L.E. Nu mi-a lasat cararea de care vorbisem. :((((((Eu am lasat-o intre gard si stratul de sub folie,dar nu imediat langa gard,ca acolo mai sunt cate unele.Ia dati click si vedeti ca a sapat aproape din gard in gard,iar mie-mi plac cararile....batatorite,ca altfel fac entorsa. :) Nu vreti sa stiti ce scandal am facut si cum ne-a despartit vecina,ca ...o lua pe coaja...,nesuferitul. Hi hi hi ho ho ho ho....ha ha ha ha !!!

As vrea sa castige Obama

pentru ca este tanar si aerisit.

Barak Obama,un JFK de culoare,zice Lucia Ivanescu in Independent

Analiştii americani au descifrat succesul candidatului la preşedinţia SUA, Barack Obama, : mesajul său proaspat care i-a convins pe democraţi, pe independenţi, dar şi pe republicanii nemulţumiţi de politica lui George W. Bush. Senatorul de culoare promite încheierea rapidă a războiului din Irak, creşterea independenţei energetice a ţării şi asigurare medicală pentru toţi americanii.In plus, profită cu înţelepciune de rateurile campaniei lui Hilary Clinton. Chiar şi Bill recunoştea neputinţa soţiei sale de a-l înfrânge pe Obama : "Nu pot s-o fac pe Hillary mai tânără, mai înaltă şi bărbat!" Barack pare să reprezinte imaginea cea mai exacta a Americii de azi : tolerant cu minorităţile, suficient de elitist pentru a face uitate gafele lui Bush (Obama vorbeşte, printre altele, indoneziana şi e absolvent eminent al Universităţilor Columbia şi Harvard), împăcat cu trecutul său (a recunoscut că a consumat alcool în tinerete şi că a fumat marijuana). Sunt mari şanse ca, la 4 noiembrie 2008, Obama să devină cel de-al 44-lea preşedinte al SUA .

Panselute de toamna si alte flori

Ce simplu se moare la frunze!

Intalnire de gradul III

Mergeam prin satul meu natal,pe strazi cunoscute si totusi atat de diferite fata de altadata,singura,cu gandurile mele,cu camera digitala si cu dorinta sa adun cat mai ...interesante imagini,in camera,in mintea mea si-n suflet.Ajung in centru,unde este parcul,imensul parc din centrul Comlosului,unde ne intalneam ca fetele,cand eram mici si-mi amintesc ce mandra eram de sandalele mele maro,din curele,datorita carora ma invidiau toate fetele,Duminica la plimbarea de dupa-masa,asa cum si eu am invidiat-o pe Marioara lu'Sovar cand a aparut intr-o Duminica,in rochita noua de nylon,stransa in talie si pe jupon,infoiata tare si frumoasa,cu manecute scurte si bufante,cam cum se poarta acum,asa cum nu mai vazusem.Era in anii 50 si ceva,aparuse si la noi nylonul,nu avea toata lumea,dar ea avea ,ca fusese pe Baragan(deci era putin dupa 55 ) si parintii ei erau ,deci,umblati,aveau relatii si deci si nylon.Ha ha ha ha ha! Sa revin la parcul meu minunat,plin cu pomi, care faceau si poate mai fac,porumbele bune de mancat.Pe acolo treceam zilnic cand ieseam de la scoala.Closter se numea scoala mea si daca intarziam,mama stia c-am ramas putin mai mult la porumbele. Ei... si acum,acum cand am fost in calatoria asta a mea,dupa ce ma opresc in mijloc,ma intorc de jur imprejur si fac poze,apoi ies pe partea cealalta tocmai cand incep sa bata clopotele.Pe banca ,in spatele bisericii stau doua femei,la care ma opresc sa le salut.Una dintre ele vorbeste anapoda,incontinuu,numai ea stie ce spune,iar cealalta era mama vecinei cu care m-am oprit pe strada mea si care mi-a dat relatii despre vecini.Ce mica-i lumea??imi zic eu,ca o mai vazusem azi,o depasisem pe babuta pe alta strada.Iata unde se grabea ea...,sa stea pe banca la biserica.Dau sa plec si vad ca-mi vine in intampinare o batranica batranica tare.Se uita la mine si ma intreaba:Cine-o murit??Era a doua oara cand ma intreaba pe mine,o straina de locurile acelea,unde se uita lumea la mine ca dupa urs(purtam o sapcuta rosie,ca zisese la meteo c-o sa ploua,hahahahaha si cum nu-mi plac umbrelele...),ma intreaba cine-a murit ca bat clopotele a mort.Eu spun ca nu stiu,dar ceva din aspectul si mimica ei imi spune ca o cunosc si o intreb :Dumneata de-a cui esti,bineinteles dupa ce-i spun ca eu sunt Elisa a lu'Maxin,fata cea mai mica a lu'Anica lu'Chira,femeia se dumireste,isi aminteste si-mi spune ca ea este Ioana a lu'Potoman. O my god!!!!Si avea 88 de ani.Felul in care s-a prezentat mi-a placut la nebunie,caci Potoman era vecinul nostru,cu familie pe vremea parintilor mei si ea,Ioana,era o aventura din care a rezultat un copil,recunoscut si cu pensie alimentara.Batranica,nu stiu ce era in capsorul ei,dar nu fusese niciodata a lu'Potoman,cu acte.
Dupa ce dadusem eu toate relatiile despre mine si surorile mele,ca o interesa rau de tot pe babuta,dau sa plec,ii spun ca ma duc la Morminti si-i arat coronitele si ridicand ochii,in spatele ei rasare o mandrete de casa.O vazui si inainte,dar acum,ca tot am intalnit o femeie atat de informata o intreb a cui este casa asta, demna de reviste cu case de locuit foarte frumoase si ea-mi raspunde ,prompt:A ginerelui meu,Busuioc.Aaaa,ala de fusese primar 8 ani,gandesc eu si tine pe fiica ei si a lu Potoman,care fusese directoare la scoala,pe vremea cand mama mea traia si-mi povestea,vestile din sat.De fapt este si arendasul meu,al nostru,ca si-a facut asociatie imediat dupa retrocedare..... :)))))))
Si uite asa,babuta mea nu ma mai lasa sa plec,incepuse sa-mi relateze cu cine fusese ea maritata si cati ani a trait cu acela si cum el a murit si ea ii face pomeni si parastase si ajungand subiectul in acest punct,parastas,zic ca trebuie sa plec la mormantul parintilor mei si plec.Iar babuta isi continua demersul spre aflarea vestii despre cine-i mort acum,catre banca pe care femeia cu mintea intunecata vorbea incontinu. O singura mirare mai aveam dupa aceasta intalnire...,oare de ce doar batranelele tare batrane se intereseaza despre cine-a murit??

Razboaiele,sau lupta pentru pace...un nonsens

De cand a inceput campania electorala in State am stiut ca nu vor mai castiga republicanii,iar acum se adevereste ca-i asa,desi nu s-a incheiat tarasenia asta.Tot mai multa lume a inteles pacaleala cu ...luptam pentru a instala pacea intr-o parte a lumii,dar nu in orice parte ci doar acolo unde avem mari interese.Americanii nu sunt atat de conservatori,ba dimpotriva,incat sa mai suporte, inca o legislatura ,acelasi tip de politica a prostului.Adica politica de fatada pentru stupid people si de profunzime pentru ei,cei care-o fac.Asa ca...ce conteaza culoarea ?Nu au de ales,in faza asta,caci au avut de ales in ograda democratilor,iar acum,la democrati putea fi oricine,chiar si eu, :lol: si tot nu ar fi castigat,inca o data, republicanii.
Ce-ar fi sa incepem sa ...pacificam pentru pace (scuzati pleonasmul) si sa nu mai luptam?!

1 Noembrie,Ziua Mortilor

Scriu despre mine ,dar si despre familia mea,atat cat consider eu ca este necesar, pentru ca, atunci cand noi nu vom mai fi, urmasii nostri sa afle cate ceva, despre trecutul lor.Asa ca, azi scriu pentru ca este o zi importanta pentru noi toti, traitorii, care avem pe ai nostrii...dincolo. Cu o zi inainte de a-mi vizita parintii si bunicii,rudele la mormintele lor mi s-a-ntamplat o chestie care m-ar fi doborat psihic si mi-ar fi luat pofta de viata pentru mult timp de-atunci incolo.Am plecat ,insa,dis de dimineata(desi noaptea respectiva nu am putut dormi,normal) spre Comlosu-Mare via Biled.Aveam emotii ca si cand ma duceam acasa s-o vad pe mama,sa-i duc un bilet de loto tatalui (el doar atat astepta de la noi...cate un bilet la loto :) ) si de la gara,chiar am luat-o pe drumul bine cunoscut,batatorit de noi si de parintii nostri in zecile de ani cand ne intalneam si cand ne desparteam.Pe drum mi-am amintit o multime de intamplari de-ale mele,cum am tinut eu trenul in gara vreo zece minute, ca uitasem puiul fript in frigider si tata s-a intors de la gara,cu bicicleta, sa ni-l aduca.Era sef de gara fiul unei vecine si nu ma putea refuza,asa ca n-a dat drumul la tren pana nu s-a intors tata cu puiul fript,ca deh...,mergeam pana la Fagaras,aveam copilul mic,trebuia sa avem mancare de drum.Doamneeeee...,cat ne-am mai distrat ,pe urma,cu totii,povestind acest episod,de fiecare data.Asa a ramas vorba, pe care mi-o spunea cate unul din ai mei,sau prieteni:pai ceee???...ai tinut tu trenu-n gara sa-ti aduca puiul,daramite..... :)))))
Alta isprava de-a noastra, cu trenul, este aceea cand am ramas in tren,fusesem la vagonul restaurant,imbracati la talie,ca era cald in trenuri pe vremea aia si cand ne-am intors la vagonul nostru...ia-l de unde nu-i.Am ramas stupefiati ,sa aflam ,ca ultimele 2 vagoane ramasesera la Sibiu,iar la caserie, nici vorba sa ne spuna asa ceva.Ha ha ha ha ha....,va inchipuiti cam cum era,aveam la noi doar poseta mea si imbracati de ...interior,ca paltoanele si bagajele erau in vagonul de la Sibiu.Ma rog,ne-am descurcat de minune,am anuntat imediat pe seful de tren,acesta a sunat la seful din Sibiu,totul s-a recuperat intact,noi am coborat la Sebes-Alba ,am luat primul tren spre Sibiu,ne-am recuperat hainele de iarna si bagajele si cu aceleasi bilete am luat rapidul de Curtici.Eiiii...,sa se intample acum asa ceva,ce ziceti???am mai gasi ceva??Mda....
Ziceam ca-mi aminteam, in drumul spre casa ,aceste intamplari si cate altele si ma minunam de balariile, care se inaltau in calea mea pe poteci stiute,cu case locuite,ingrijite,strazi maturate si femei vorbarete, la porti.Nimic din toate astea nu am mai gasit.Cum ziceam,satul meu parca era parasit,din loc in loc era cate-o casa mai ingrijita,locuita deci,dar majoritatea erau....ca fabricile ce le vedem noi prin toata Romania,care nu mai functioneaza....,ca dupa razboi.Trist,tare trist,dar nu m-am lasat induiosata,fiindca stiam ,ca fusesem acum 2 ani la casa noastra ,a doua oara vanduta,reparata si ingrijita si atunci am avut un sentiment de bine.Deci merg cu speranta ca voi bate la usa femeii aceleea si voi schimba cateva vorbe cu ea. La coltul strazii este la poarta o femeie pe care o salut,ii spun cine sunt si o intreb de lumea de pe strada noastra,cine mai traieste dintre vecinele mamei mele...doda Ana,Dodita maistorita,doda Lena....Femeia spune ca ma stie,ca doar era si ea pe acolo cand murise tata...,ma rog,eu nu-mi aminteam,venise pe strada mea mult dupa ce eu plecasem de tot,dar binevoitoare tare,m-a lasat s-o si trag in poza si m-a pus la curent cu tot ce intrebasem. Ajungand la casa noastra m-am concentrat pe camera digitala,ma rugam sa nu mi se termine bateria ca uitasem sa le iau pe cele de schimb.Nimeni nu mai era acolo,plecasera si ei sa lucreze la straini,prin Spania,parca.O perdeluta alba dintr-un material usor si transparent falfaia, in bataia vantului ,la usa inchisa.Asta era singurul semn de viata pe acolo.M-am uitat mult la perdeluta aceea,mi se parea ca cineva, din spatele ei,poate mama mea,ma vedea si va deschide usa,va da perdeluta la o parte si cu zambetul pana la urechi va striga tare la mine:Elisaaaaa....ai venit draga mamei???Ce dor mi-a fost de tine...,ce tare ma bucur sa te vad!!Cat esti de frumoasa(asa li se pare mamelor),parc-ai intinerit,cu sapca aia rosie pe cap...,era sa nu te recunosc.Asa auzeam eu, in mintea mea, cat timp am stat nemiscata, uitandu-ma la perdeluta ce falfaia in bataia vantului.Apoi m-am uitat pe strada,pe trotuarul pe care ne duceam la vie si ...nu mai era trotuar...numai balarii,arbusti de salcami neingrijiti inundasera strada si nu se mai vedea nimic pana la colt. In curte si gradina,unde va spusesem, cu alta ocazie,
ca erau vreo suta de pomi....,era numai buruiana,niciun pom,dar nici macar nu au plantat altii mici,daca pe cei batrani i-au taiat.Da,taiasera toti pomii imediat ce cumparasera casa,i-am vazut la pamant,era curtea plina de trunchiurile lor,acum cativa ani,data trecuta cand fusesem acolo.S-au incalzit cu ei si cand s-au terminat au plecat in Spania.Nu,nu-i judec ,decat ca imi pare rau ca nu plantasera alti pomi,mai putini,10,sau 1 ,doar un pom sa fi plantat si ei,daca au taiat 100.
Si acum sa va spun de ce nu innebunisem de necaz dupa ce mi se intamplase cu o zi in urma la Timisoara.Pentru ca mi-am amintit cate pierdusera ai mei,cate le-au fost luate,ilegal,caci ilegalisti au fost comunistii dintotdeauna si ilegalisti sunt toti politicienii de acum,de la noi.Nu asa se numesc cei care nu respecta legea??"Ilegalisti".Si ei,parintii mei, au supravietuit.
Dupa ce ma incarcasem cu emotiile reintalnirii mi-a fost mult mai usor sa merg mai departe.La Morminti,adica la cimitir.Unde am chichit (impodobit) crucile.
DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA IN PACE SI SA LE LUMINEZE SUFLETELE LOR DRAGI NOUA!