LA MULTI ANI PESCARUSULE ARGINTIU !

La multi ani prietena draga!

Sa-l ajutam si pe Mihai....

update:

Mihai ARE şi funcţionează! - din 30 iulie 2008 (miercuri) - 2 numere Romtelecom pentru donaţii:

0900 900 203 - pentru 3 Euro

0900 900 205 - pentru 5 euro

preluat de la Isabellelorelai

Povestea Mea pe larg

Buna ziua,

Numele meu este Mihai Popescu, am 24 de ani si va impartasesc si eu povestea mea…

Totul a inceput acum 4 ani….incet ca o intepatura in piciorul drept, care a inceput sa radieze pana in varful piciorului. Nu i-am dat importanta, imi gaseam singur explicatii, dar durerile se acutiazau, nu puteam sa mai stau pe scaun, simteam fiecare pietricica de pe drum cand eram intr-o masina, radia totul pe piciorul drept, ca niste cutite. Am inceput sa merg la doctor, am fost indrumat in Timisoara catre urologie, dupa simptomele pe care le descriam eu.

Am ajuns sa cunosc toate antiinflamatoarele posibile, imi era bine o jum de ora dupa care durerile reveneau. Singurul alin imi era o sticla umpluta cu apa calda pe care o tineam intre picioare…Am plecat in Bucuresti, la spitalul Militar…tot la urologie m-au trimis…am stat 10 zile practic degeaba…ecografii, pareri concluzionand cu parerea sefului de sectie ca e ceva psihic….si ma trimite la psihiatrie…

In fine plec dezgustat de acest tip de comportament. Cineva imi recomanda un chirurg bun in Craiova…ma vede ii povestesc simpotomele…zice ca am hernie inghinala si ma programeaza pt operatie. Ma bucur in sinea mea ca mi-au gasit ce am, dar bucuria e de scurta durata pentru ca in dimineata operatiei vine profesorul si ma trimite acasa, ca nu as avea hernie…Am trecut si pe la Fundeni, tot asa analizele bune ca sunt sanatossi ma trimiteau acasa, dar durerile erau din ce in ce mai insuportabile…

Fiind student in Timisoara merg si aici la tot felul de doctori(chirurgi, urologi)..fara nici un folos. Cautand pe internet am aflat si eu de RMN…nimeni nu-mi zisese nimic de aceasta investigatie. Le propun eu la doctori sa fac unu dar imi spun ca nu-mi trebuie mie RMN, ca sunt prea tanar si imi prescriau kg de pastile pe care le luam fara nici un efect…Am avut noroc cu doamna asistenta de la chirurgie din Timisoara. care vazand durerea mea si refuzul doctorului de a ma trimite la RMN m-a chemat deoparte si mi-a facut o trimitere la RMN. In urma RMN-ului surpriza….TUMORA SUBDURALA L5-S1…o tumora situata pe maduva spinarii care imi presa nervii ce coboara pe piciorul drept. Dupa 3 ani de dureri si plimbari pe la tot felul de spitale aflu diagnosticul exact.

Ajung la Spitalul Bagdasar Arsenie, la doctorul Catana Marius, care m-a si operat pe data de 1 martie 2007si parca mi-a luat durerea cu mana. Un om deosebit, care are toata recunostiinta mea. A urmat analiza tumorii si a fost beningna de natura hemangioblastom, ciudat diagnostic, dar asta a fost rezultatul analizei de laborator, in fine, mi-am zis gata s-a terminat!

RECOMAND TUTUROR SA NU STATI SA INSISTATI SA FACETI RMN, DACA NU STITI CE AVETI !!! cu cat descoperiti mai repede cu atat mai bine!

Toate bune si frumoase, dupa 3 luni de stat la pat ma reintorc la Facultate, imi fac vise, planuri, ma angajez, totul era OK. La un an de la operatie, trebuie sa refac RMN-ul sa vedem cum a decurs operatia. Ajung pentru trimitere la Dr Frantescu, neurochirurg din Timisoara, care vazand diagnosticul meu ma trimite sa fac RMN-ul pentru toata coloana, nu doar portiunea unde am avut tumora(L5-S1). Suparat ca o sa stau mai mult in aparat pentru a face la toata coloana…vine din nou surpriza….o tumora craniana de 4/2 cm situata in unghiul ponto-cerebelos.

Nasoala situatie…am trecut de la bucurie la exstaz in cateva secunde..sa vezi ca in primele randuri pe rezultatele RMN-ului scrie ca operatia e reusita si apoi….inca o tumora.Am repetat RMN-ul la cap tot sperand ca e o greseala dar rezultatul a fost acelasi.

A fost un soc mare, nu ma asteptam, multumesc Dr Frantescu ca a presimtit ceva de a insitat sa-mi fac la toata coloana RMN-ul ca altfel nu depistam nici pana acum, neavand inca simptome. Nu stiu din ce cauza, cum a aparut…am avut o cadere..dar am acceptat, e viata mea si trebuie sa mi-o duc! Desi am jurat ca nu mai trec vreodata printr-o operatie de acest gen. Nu vreau sa arunc cu noroi in spitalele noastre, dar am patimit mult cat am fost operat, unele asistente nestiind din pacate diferenta dintre un pacient operat cu dren in spate si un sac de cartofi…in fine….

Am fost din nou la Bagdasar Arsenie cu RMN-ul si mi-au spus ca trebuie operat ce am eu acolo. Am insistat sa aman daca se poate, avand si licenta anul acesta, pentru a-mi putea termina studiile. Dupa licenta, proaspat absolvent al Politehnici din Timisoara.:D am fost si la spitalul din Szeged, pentru o a 2 parere…Aici dr Borzo Pall a spus ca as avea neurinom acustic si NU hemangioblastom cum eram suspectat la Bucuresti … si ca nici la spate nu as fi avut hemangioblastom cum au zis la Bagdasar…Si ma programeaza pentru operatie la Szeged pe 25 august, spunand ca o sa lase acolo o bucatica daca nu poate sa scoata tot, pe care o sa o trateze ulterior cu raze Gama…cost operatie 4500 de euro si tratament cu raze in jur de 5000…

Incep sa caut mai multe pe net despre neurinomul acustic si asa am aflat de Dan Santimbreanu si de povestea lui si implicit de clinica din Hanovra unde aparatura este foarte buna pentru astfel de operatii cu riscuri minime. Numai ca totul se ridica la suma de 40000 euro..bani pe care nu ii am …Am strans o mica parte cu ajutorul colegilor de Facultate si cu imprumuturile parintilor, dar totusi suma este prea mare.

Va rog sa ma ajutati si pe mine asa cum ati ajutat pe multi sa nu imi pierd zambetul si speranta!

Conturile mele sunt:

Contul in lei : RO69BRDE360SV19860083600

Contul in euro: RO22BRDE360SV69519203600

Deschis la BRD Timisoara pe numele Popescu Mihai ,

cod swift BRDE ROBU


Cu incredere in Dumnezeu,

Mihai Popescu – Tg Jiu

Cine-mi place si de ce...leapsa de la Jamilla

Am stat cam mult sa ma gandesc (scuzele mele Jamilla),nu de alta dar mie-mi plac atat de multi artisti,atat de multe voci,atat de multi actori,atat de multi oameni,incat nu pot sa aleg,asta este...,ce sa fac??Si deodata mi-a venit in minte ceva ce mintea si sufletul meu stiu si voi ar trebui sa stiti,dar daca mie mi-a trebuit o saptamana sa-mi amintesc,iar voi ,poate nu ati observat...,mie imi place Madame Butterfly,aria lui Cio-cio-san,aia cu ...laaaa...,lalalala...,lalalala...,lala.....,lalalalalalaaaaaaaa...,lalalala...,..si asa mai departe.E atata durere in aria asta,de parca este toata durerea lumii adunata in ea,e atata suferinta in aria asta,de parca este toata suferinta lumii in ea, este atata speranta in ea de parca ar fi toata speranta lumii adunata acolo,este atata resemnare in aceasta arie de parca ar fi toata resemnarea lumii si este atata iubire in aria asta incat este toata iubirea mea in ea.Am stiut de Puccini,am stiut de Madame Butterfly,am stiut de opera... din liceu,iar in studentie ne-a luat de manute tatal prietenei mele de la Resita,care era inginer si venea sambetele la fata lui si ne-a invatat ce este de vazut,ascultat,citit,facut in studentie,in afara de programul de scoala si in afara de balurile de sambata seara de la Universitate si Politehnica(de care nu trebuia sa ne spuna nimeni,fireste).Si asa am descoperit si placut acest gen muzical,dar si genul simfonic,caci aveam abonamente atat la Opera,Teatru cat si la Filarmonica.La Filarmonica mergeam Duminica dimineata,la matineu si-mi amintesc ca in drum spre cinematograful Capitol,caci acolo se desfasura concertul,m-am intalnit o data cu un prieten caruia nu-i spusesem ce preferinte am si s-a uitat chioras la mine,dar si admirativ.
Asa mi-am petrecut eu studentia si tot acolo am reusit sa citesc literatura romana cea pe care profii mei din liceu o facusera praf cu comunismul lor cu tot,iar eu nu intelegeam nimic,caci nu puteam fi atenta,decat la matematica,fizica,chimie si biologie,materiile de real,ca celelalte erau mai toate istorii ale partidului comunist.Ma rog... si franceza era agreabila,la rusa ma prapadeam de ras,in timp ce citeam cu pronuntia aia specifica,iar Pirovschi,dl meu ,tov.prof de rusa era incantat de accent(colegii erau pe dupa cei din fata cu pumnul in gura).
Divaghez,stiu si o fac intentionat caci imi satisfac si necesitatea pe care am avut-o de ceva vreme cand vroiam sa raspund cuiva care spunea ca n-are nimic de-a face facultatea cu caracterul,cu educatia,cu cultura,etc...si ca la facultate doar inveti niste chestii pe care mai apoi nu le aplici in meseria ta.Aiurea,zic!Asta o fi intelegand persoana respectiva (Gina stie de cine vorbesc) ,prin studentie,insa eu continui sa cred ca si astazi sunt studenti care se formeaza ca oameni,pe multiple planuri,isi desavarsesc personalitatea si-si definesc caracterul in facultate,in timp ce invata o meserie la nivel profesionostic.Asa era atunci si asa este si acum,numai ca atunci era mai multa profunzime in abordari,era mai multa implicare,nimic nu era superficial,daca era legat de propria persoana,constienta ca te-ai dus acolo pentru formarea ta .In fine...,imi place Madame Butterfly....si nu numai.

Actiunea are loc la începutul secolului al XX-lea în Japonia, lângă portul Nagasaki.

Actul I

Locotenentul de marină Benjamin Franklin Pinkerton din SUA închiriază o casă şi se căsătoreste cu o sotie la Nagasaki, desi nu intentioneaza in mod serios sa ramâna in Japonia. Mr.Sharpless, consulul american, vine la nunta. Pinkerton ii vorbeste consulului intr-un mod frivol, el considera căsatoria aceasta un aranjament temporar, asa cum este şi inchirierea casei. El spune: "In tara asta contractele sunt tot atât de flexibile ca şi casele. Asa că ma căsatoresc dupa moda japoneza: pentru 999 de ani. Dar pot anula contractul in orice luna". Cei doi vorbesc despre mireasa, frumoasa şi tânara Cio-Cio, al cărei nume inseamna “fluture” ("butterfly" in engleză). Consulul il avertizeaza pe locotenent că fata ia in serios aceasta căsatorie. Dar Pinkerton spune: "Nu vad de ce ar fi rau sa dresez acest fluture, pentru zborul dulce al iubirii". Cei doi barbati ciocnesc paharele de vin. Consulul: "Sa bem pentru familia ta care e departe!". Pinkerton: "Si pentru ziua cand ma voi căsatori in mod serios cu o sotie adevarata americana !". Mireasa urcă dealul impreuna cu familia şi prietenii. Ei cânta: "Ce mult cer! Ce multa mare!... Sufla o briza dulce de primavara!... Ce multe flori !". Mireasa cânta: "Pe mare şi pe pamânt, eu sunt cea mai fericita fata din Japonia. Ba nu ! A intregii lumi ! Prieteni, eu am raspuns chemarii iubirii. Ma aflu in pragul iubirii, acolo unde se aduna toate bucuriile celor vii şi celor morti". Are loc ceremonia de nunta. Apoi, petrecerea de nunta este intrerupta de către unchiul miresei, un preot japonez. El a aflat că Cio-Cio a vizitat Misiunea Crestina pentru că doreste sa devina crestina. Unchiul o blestema: "Cio-Cio San ! Cio-Cio San ! Nenorocire ! Ce-ai facut la Misiune ? Ea a renegat cultul strabunilor ! Kami Sarundasiko ! O mare nenorocire ameninta sufletul tau corupt ! Tu te-ai lepadat de noi, noi ne lepadam de tine !". Musafirii sunt speriati şi fug. Petrecerea s-a terminat. Mireasa şi mirele sunt singuri. Ei cânta un duet de dragoste: "Stelele sunt ca niste ochi care ne privesc... Vino ! Vino ! Cerul râde in extazul iubirii..."

Actul II

Trei ani mai târziu, in acelasi loc. Cio-Cio San (adică "Doamna Cio-Cio", “Doamna Fluture”) este acasa cu menajera Suzuki. Aceasta se roaga zeilor ca Cio-Cio San sa plânga mai putin, pentru că de trei ani ele nu mai au nici o veste de la Pinkerton. Suzuki este ingrijorata şi pentru că le-au mai ramas foarte putini bani. Dar Cio-Cio San spune: "Zeii japonezi sunt grasi şi lenesi. Sunt sigura că Zeul american raspunde mai repede celor care îl implora. Dar ma tem că nu stie că noi facem parte din familia lui". Cio-Cio San are incredere că sotul ei se va intoarce. Printul Yamadori, care stie că Cio-Cio San este parasita de sotul ei, vine şi o cere in căsatorie. Cio-Cio San il refuza, spunând că tara ei este USA şi potrivit legilor ei ea mai este căsatorita. Mr.Sharpless, consulul american, vine sa-i citească o scrisoare pe care a primit-o de la Pinkerton. El este asa de miscat de emotia tinerei doamne, incât nu poate sa-i citească scrisoarea pâna la sfârsit. Nu-i poate spune că Pinkerton a parasit-o, dar in schimb o indeamna sa accepte oferta de căsatorie a Printului Yamadori. Cio-Cio San este ingrozita de o asemenea sugestie; ea il aduce in camera pe micul ei fiu. Cio-Cio San spune că numele copilului este Durere, dar când tatal lui se va intoarce el se va numi Bucurie. Mr.Sharpless promite sa-i spuna lui Pinkerton că este tatal unui copil. Dupa plecarea consulului, se aude o bubuitura de tun in port, Cio-Cio San se uita prin telescop şi vede vaporul american "Abraham Lincoln", vaporul lui Pinkerton. Ea este peste masura de fericita. Cio-Cio San şi menajera Suzuki decoreaza camerele cu flori şi il asteapta pe Pinkerton. Când vine noaptea, Suzuki şi copilul adorm, dar Cio-Cio San continua sa astepte treaza.

Actul III

Un interludiu orchestral marcheaza intrarea vaporului "Abraham Lincoln" in portul Nagasaki, la rasaritul soarelui. Suzuki se trezeste şi o convinge pe Cio-Cio San că trebuie sa se odihnească. Cio-Cio San şi copilul merg in alta camera sa se culce. Sosesc Pinkerton şi consulul care stau de vorba cu Suzuki. Pinkerton este insotit de sotia lui, Kate. Aceasta vorbeste cu Suzuki, spunându-i că va avea grija de copil, ca şi cum ar fi al ei, dar Suzuki este foarte necăjita că Cio-Cio San va trebui sa se desparta de copil. Pinkerton este atât de plin de remuscări şi atât de rusinat, incât fuge de acolo şi le lasa pe doamne sa lamurească lucrurile in absenta lui. Cio-Cio San intra şi afla adevarul. Ea accepta sa dea copilul, dar cere ca Pinkerton sa vina peste o jumatate de ora sa-l ia. Când este singura in camera ei, Cio-Cio San ia pumnalul tatalui ei şi citeste inscriptia de pe el: "Cine nu poate trai cu cinste, trebuie sa moara cu cinste". Cuvintele acelea au fost mesajul Mikado-ului către tatal lui Cio-Cio San, in urma cu multi ani. Tatal lui Cio-Cio San si-a luat viata cu acel pumnal. Acum, Cio-Cio San isi ia ramas bun de la fiul ei: "Tu care din Paradis ai coborât la mine, uite-te la chipul mamei tale, ca sa-l tii minte. Uite-te bine la mine ! La revedere dragostea mea...", Apoi ii spune copilului sa plece şi se sinucide cu pumnalul tatalui ei. Pinkerton se intoarce, strigând-o: "Butterfly ! Butterfly !"...

sursa:wikipedia

Salata de cruditati

Eu ii spun salata asortata.O facea mama mea draga din ceapa,ardei,castraveti si rosii,iar eu mai adaug usturoi,brocoli (care a cam inflorit,dar ce importanta are,e bun si asa)si busuioc.Mama mea punea sare si nitel otet,iar eu nu pun sare,ci doar zeama de lamaie si ulei de masline.
Ingredientele se vad pe cele 2 farfurii,ceapa este ca un fel de arpagic,plantata printre capsunii de langa trotuarul din afara gradinii mele.Orice mm patrat l-am speculat.

Ardeii i-am taiat fideluta,iar rosiile mele,sunt asa cum speram...,bune.Nu arunc decat ff putin din buricul rosiei si are un gust f bun.Necazul este ca cele coapte se sparg de la ploi si nu pot sa le pastrez,sa le folosesc treptat.



De astazi mi-am propus sa fac zilnic aceasta salata,cu mici modificari,mai pot pune si miere de albine si nitel sare,totusi.Iar daca este pentru felul 2 o sa rup in ea sunca feliata fff subtire,poate si branza.

Am smuls ceapa si acum se usuca la soare.

Covorul acesta de carciumarese,la noi se numesc domnisori,este al vecinii,la soare ,in gradina.Superb,nu??Nu m-am putut abtine sa nu va arat...



Este multa ceapa si mare,dar trebuie sa se usuce frunzele, ca s-o impletesc,asa ca am pus-o la soare si o s-o acopar deseara cu folie,desi sotul meu moare de frica hotilor si nu ma lasa s-o las acolo,hahahahaha....
In curte este umbra de la mar,de la vie si unde este soare ...,sunt flori.


Am facut poze imediat dupa ce am scos ceapa,asa ca am unghii murdare.La sfarsitul treburilor folosesc sare de lamaie,sau coaja de lamaie stoarsa si se curata.



Margaretele galbene incep sa infloreasca.

Are doar 600 grame...


Rosiile astea ar mai fi crescut,dar se sparg de la prea multa ploaie...,ploua de 2 saptamani aproape incontinuu,noaptea,iar pana acum 3 zile zile... si ziua.

S-A COPT CEAPA , FACEM CUNUNA

UPDATE:Cavalerul SuKaRiT a pazit bine nucile,caci n-au disparut inca.;)


Cand ceapa se smulge usor din pamant inseamna ca radacinile s-au"topit" si este coapta,chiar daca mai are frunze verzi.A plouat mult de o saptamana incoace,de 10 zile de fapt si mi-e teama sa nu apara mucegaiul,sa nu se compromita recolta,ca n-as mai stropi-o acum,cand e gata de pus la uscat,sa-i bag toxine in ea.Incep s-o scot,pe rand,caci unele inca vegeteaza,trag de ea si radacina nu cedeaza.Deci este simplu de stiut cand trebuie scoasa ceapa.Sunt atat de incantata de ceapa mea!!!!Este mult mai mare decat pare in poze,este alungita,asa am vrut cand am cumparat arpagicul,caci aceasta ceapa se face din arpagic si este bine sa o pui in pamant tare devreme,ca altfel nu se face mare,decat ca nucile.Aaaa...,mi-am amintit de nuci,spuneam ieri unui prieten drag ca o sa pozez nucile,dar fac update. :)
Asa,deci cu ceapa,pe aci pe la noi se cultiva si ceapa rosie care se planteaza din rasad,care rasad se face din seminte,insa eu nu mai am loc si pentru aceasta.Am avut in alti ani si e faina la salate,ca da culoare.Cand faceam o salata cu rosii castraveti,ceapa si ardei,ardeii de toate culorile si rosiile,deasemenea am si galbene...,era o feerie in farfurie.

Stiti de ce este asa de importanta ceapa?Da-mi o ceapa si 1/2 kg de fasole pastai si fac o ciorba,da-mi 3 cepe si o varza,3 cepe si 1 kg cartofi,3 cepe si spanac,3 cepe si mazare boabe,3 cepe si 1 pahar de orez,3 cepe si ...orice altceva,bineinteles adaugand(sau nu)si niste ardei,ardei iute si condimente verzi si fac o mancare.Nu mai vorbesc de salate...,caci stiu o salata excelenta numai din ceapa,ulei,otet si putina sare.Nu stiu mancare fara ceapa,dar ceapa eu o calesc,nicidecum nu o prajesc,asa ca noi nu avem probleme cu stomacul ,dar multumesc Lui D-zeu,avem doar hipertensiune si asta pe cale genetica.Ma rog,din ceva tot trebuie sa murim,dar cat traim e bine sa nu ne facem singuri dureri,nu-i asa?


Aici arat exemplarele mari si frumoase,pe care o sa le las de samanta,probabil.


Gogosarul acesta de jos este urias,a trebuit sa-i pun proptea,ca se rastoarna planta de greutatea lui.

Rosiile lungi,de forma Kapiei,sunt cam...rahitice,ele au suferit cel mai tare atunci la grindina din 9 mai care a cam distrus plantele si nu si-au mai revenit complet nici acum.Trebuia sa fie incarcate de patlagele,insa se si strica de la varf,desi le-am stropit mereu,cum trebuia.

Iar aceste rosii cu samanta achizitionata din piata Iosefini din Timisoara (am cumparat rosia babana din piata si i-am luat semintele ) sunt deasemenea mari,dar sunt si perfect rotunde,nu-s crete,iar inima nici n-au,adica nu arunci nimic cand le tai in doua,iar de gust...,ce sa mai vorbesc,au un gust adevarat de rosii.Ma rog sa nu se strice si crape cu atatea ploi.
Si astazi sunt fericita cu gradina mea care-mi da satisfactii nemaipomenite.Daca n-as avea treaba as sta cu ele si le-as vorbi,le-as mangaia cu sufletul,caci daca apa stie cand ii vorbesti frumos si cand urat,cum sa nu stie si plantele?!!!
Am vazut la Cristian (adevaruldepretutindeni)niste lucruri extraordinare...
Ce mult conteaza cum vorbim si ce gandim...,caci transmitem tot.

GARDINA LA 24 IULIE