Era in toamna in care murise tata,prima zi de gradinita, n-am s-o uit niciodata.O vad pe mama in cadrul usii,dupa ce eu m-am asezat in prima banca.Zambea printre lacrimi,era nalta,dreapta si frumoasa si plina de durerea pierderii sprijinului ei ,tatal meu.Imi zambea caci eu hohoteam de plans, cu ochii agatata de imaginea ei.Nu vroiam sa raman fara mama,nu concepeam c-o sa ma lase acolo ...singura si plangeam de mama focului.In rest,nu-mi amintesc nimic.Doar atat si este suficient.La prima serbare de sfarsit de an eram "chichita",adica gatita cu hainute de matase,un laibar=vesta de culoare bleu peste o bluza de panza fina.Eram trista,nu-i asa?
Nu stiu cum s-a facut caci in mai toate pozele de scoala eram langa "tovarasa",pe cand eu eram o timida nebagacioasa ,probabil doamnele mele diriginte ma luau langa ele.
woooow!!!
RăspundețiȘtergere-esti fetita din stanga doamnei ?
- eram sunt in contatimp, baiatul meu mamos , ma solicita si desi am recitit la galop post.ta , tot nu inteleg :( si as mai avea o nedumerire , daca mama ta a fost si domnia sa cadru didactic, daca vrei imi raspunzi , daca nu ,nu-i bai ;)
- 20 aprilie e ziua de nastere a tatalui meu ( acum decedat ), de fapt majoritatea din fam . mea sunt berbeci dar fiecare cu drumul lui iar eu un rac-romantic am ramas doar cu mine si cu amintiri duioase la altarul meudin suflet ;
-te imbratisez cu drag si in mod special ca mi-ai reamintit astazi de tatal meu ;
Rody,ai citit articolul meu din 27 martie?Acolo se vede cine-au fost parintii mei.Dumnezeu sa-i odihneasca !.Parintii exista atat timp cat vorbim despre ei...eu calatoream des spre Timisoara si intotdeauna cineva imi spunea acest lucru,caci eu vorbesc neincetat de parintii mei,gasesc mereu ocazia.
RăspundețiȘtergereElisa, Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti cei plecati de printre noi. E trista povestea ta. Sa numai plangi, te rog! Hai zambeste! :)
RăspundețiȘtergereLaura,povestea mea este demult intamplata,dar acum,la vremea asta,imi amintesc si scriu si nu mai plang.Pe cat de trista imi este copilaria pe atat de vesela,optimista si increzatoare sunt acum si ...atunci, spun asa:Doamne...mare-i puterea Ta!! :)
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=j6we2UnWlQk&NR=1
RăspundețiȘtergeredaca merge e pentru voi toate si mai ales pt tine Elisa.
Daca nu merge , imi va parea rau ca nu m-am priceput sa-l pun, e inegalabilul Adrian Paunescu cu ,,repetabila iubire,,
nu a mers, imi pare rau!
RăspundețiȘtergerepoate te pricepi tu Elisa sa-l pui, eu am gresit acolo , este ,,repetabila povara,, a lui adrian paunescu si daca poti sa pui si ,,ruga pentru parinti,, ar fi minunat, sint pe youtoube, dar mie imi plac foarte mult si cred ca si voua si le ascult destul de des.
Elisa, citindu-ti postarile (de peste tot), citindu-ti retetele culinare, mai nou vazand si gradina ta imi dau seama ca tot ce ai facut in viata ai facut din tot sufletul de aceea ti-a iesit asa de bine, nemaipunand la socoteala si talentul. Probabil ca in timp voi descoperi ca mai ai si alte calitati, oricum m-ai obisnuit de-acum sa ma uimesti :))
RăspundețiȘtergereRegret ca n-am talentul tau sau al lui Rody la scris poate as reda mai frumos ceea ce gandesc.
Ma bucur sa intalnesc in gradina ta cunostinte mai vechi dragi mie (Rody, Cri) carora le doresc numai bine.
Cri, fii fara grija intr-o zi va rasari si pe strada ta soarele, trebuie sa speri si sa doresti.
gina, Hristos a inviat! Si eu ma bucur sa ne intilnim prin gradina lui Elisa si in legatura cu soarele pe strada mea, chiar daca intr-un capat de ,,strada,, ploua si in celalalt iese soarele o sa pun o oglida sa reflecte peste tot si gata, am rezolvat doar ca ma adaptez eu mai greu, oricum au inceput sa apara unele semne ca lucrurile merg spre bine si vorba aia,,cu rabdarea treci marea,, am rabdare, am si mare...inima...asa ca nu mai trebuie decit sa trec... deocamdata stau la semafor...hahaha!!! te pup!
RăspundețiȘtergereSunt aici si ma bucur ca sunteti si voi.Am mai lucrat la blog,caci eu descopar asa...pe bajbaite,hahahaha!!
RăspundețiȘtergereGina....si nici nu sti ce te mai asteapta!!Numai sa apuc sa scriu ...hahahaha
RăspundețiȘtergereGina,am citit acum o postare a ta din 23 aprilie in care ma intrebai unde sa postezi.Cand deschizi blogul ti se deschide pagina cu ultimul(cel mai recent) articol si acolo citesc prima data.Apoi ma intorc in spate si cum stiu cam cate comentarii am avut la fiecare articol,daca vad ca sunt mai multe comentarii atunci citesc si acolo.O sa invat eu sa-mi pun si ultimile comentarii,caci acum nu stiu cum se face si atunci voi gasi orice postare,la orice subiect,topic.
RăspundețiȘtergereTu,Gina,scri...ca te gasesc eu,draga mea...si pe toate/toti va gasesc.Va astept cu drag,ca atunci cand ma intorc obosita din gradina sa ma intalnesc cu voi,dragele mele prietene.pupici. :X
Elisa , scuze , poate nu aici este locul unde ar trebui sa scriu asta, poate faci un loc unde sa intram sa vb orice, am uitat sa-ti spun ca a reinceput Ucenicul cu Donald Tramp pe antena 2 sper ca ai vazut daca nu poate mai comentam aici ce si cum acolo.Mie imi place emisiunea si am vazut o parte din primul episod dar aseara am ratat-o.
RăspundețiȘtergereCri,maine o sa deschid o pagina cu acest nume...Ucenicul...si va ramane in arhiva,vom comenta acolo aceasta emisiune.Bine?Dar maine,ca acum am pus deja prea multe articole pe aceeasi data calendaristica. :)
RăspundețiȘtergereDe cate ori pe saptamana este?Ca eu nu m-am uitat...este seara de seara?
Elisa, mama ta e floarea de colt a sufletului tau, esti minunata :).... e mandra de tine si zambeste acum :)
RăspundețiȘtergereeu ma descurc pe blog caci, am niste tineri care ma ajuta, dau indicatii la tanti Niko, vb pe mess si sunt deosebiti :)
felicitari pentru articol, e suflet si blandete cat sa trezeasca fiecaruia din noi... omul...esti cu adevarat un om minunat :)
respecte si pretuire Elisa,
Sibilla
Draga Elisa, ti-am spus eu ca ma uimesti in fiecare zi? Asa e. Cand ai timp sa citesti atatea bloguri, sa ai grija si de al tau, de rasaduri si gradina nu mai vorbesc, si sunt sigura si multe altele? Gred ca esti ca o albinuta :)) de aceea iubesti florile atat de mult si ne indulcesti cu ce faci (pacat ca nu putem gusta din minunatiile ce ies din manutele tale).
RăspundețiȘtergereDe minunatele lalele ce sa mai zic, sunt florile care imi plac cel mai mult alaturi de parfumul lacramioarelor, poate si pentru ca ele sunt florile "lunii "mele :)
O zi buna iti doresc atat tie cat si vizitatorilor tai.
Cri,Adevarat a inviat! ma bucur pt. tine si iti tin pumnii, o fata cu simtul umorului ca tine trebuie sa razbata, Dumnezeu sa va dea sanatate tie si fetitei ca in rest te descurci tu. Multi pupici fete dragi.
RăspundețiȘtergereElisa, nu am mai plans demult cum am plans acum! Nu pot decat sa ti spun ca te admir... restul e de prisos.
RăspundețiȘtergereElisa, te-am adaugat la lista mea de bloguri, sper ca nu te superi! te pup!!!1
RăspundețiȘtergereCRI,am sa pun in articolul de astazi ce-ti place tie atat de mult...si mie-mi place.Te pup. :X
RăspundețiȘtergereGina, o sa vezi tu cand va fi gradina mea plina de bunatati si ,poate,dai o fuga...Oricum,la noi cu dulceturile este ca la proprietarii de baruri,adica cine are nu bea.Eu fac dulceturi si gemuri numai ca sa fie facute,ca de mancat ...mai rar.Te pup :X
Sibilla,multumesc pentru apreciere.O port pe mama in sufletul meu si zic mereu ca mama ca a mea nu are nimeni.Asa zicem fiecare.Si eu am pe mess si tineri cunoscatori,dar nu vor sa-mi spuna...zic sa invat singura,ma rog...eu ma straduiesc si uite ca ieri am reusit sa-mi fac bloggrol,sau cum se spune hahaha!
Te imbratisez. :)
Jamilla,ma simt onorata, atat de vizita ta, cat si faptul ca-mi aduci posibilitatea sa te cunosc pe blogul tau.Iti multumesc din suflet!Te mai astept...cu drag. :)
@Elisa, eu iti multumesc. Mi-ai reamintit anumite lucruri, de care inca am parte si pe care o sa le regret cand nu oi mai avea parte de ele. Iti multumesc de doua ori! Eu nu auzeam ca voi, ceilalti, parintii mei s-au zbatut pt mine si datorita lor sunt ce sunt astazi, ca si om. Poate de aceea vad viata altfel (si inca am ramas cu unele probleme la auz...dar asta nu mai conteaza, conteaza ca am reusit unele lucruri, datorita parintilor mei). te pup!
RăspundețiȘtergereIti doresc o viata frumoasa Jamilla si lacrimi numai de bucurie(ai plans destul,dupa cum imi inchipui, din vorbele tale).Mult noroc in toate si o Saptamana Luminata! :)
RăspundețiȘtergere