

Hahahahaha,imi vine sa rad cand imi dau seama pe masura ce postez,ca si alunul e tot de la ai mei,din copilarie l-am adus ,sub forma de alune,fireste.Nu era toamna sa ma intorc eu aici de la parintii mei sa nu aduc si o traista de alune.Si doar dupa ce dragii mei parinti nu mai erau acasa la noi...se mutasera la Domnul,abia dupa aceea m-am gandit sa pun in pamant alune,ca sa am si aici aluni.Si am.De 2 ani a inceput sa rodeasca.Alunele de anul trecut mai sunt in camara...ma uit la ele cu lacrimi in ochi si-mi amintesc de mama,de tata,de surorile mele si de casa parintesca.Nimic, mai mult decat aceste alune, nu-mi induce o stare de nostalgica melancolie,imbinata cu regretul ca totul a trecut prea repede.
In prima poza e unul mic,rasarit sub alunul mare care face rod de vreo 2 ani si mutat sub vie,langa gard.La multi ani alunule mic si sa ai noroc sa nu te scoata cei care vor locui aici cand noi nu vom mai fi...





Povestea piersicilor din gradina mea incepe cam acum 10 ani,cand sotul meu,intro primavara,a venit de la slujba lui cu 2 betisoare in mana,betisoare ce aveau si radacini...Mi-a spus ca i le-a dat un coleg al lui si ca sunt piersici salbatici(adica nealtoiti),care se inmultesc doar prin samburi.Astfel mi-au rasarit nenumarati pomisori,caci acu vreo 3 ani am semanat samburii in fundul gradinii,printre capsuni si primavara au rasarit,de ziceam ca e pepiniera .Deasemenea,am mai aruncat samburi prin gradina,la voia intamplarii si ne-am trezit cu multi,multi pomisori.O parte din ei i-am daruit prietenilor,colegilor,vecinilor,dar si pana la Rusca Montana au ajuns piersicutii mei,la casuta de vacanta a surorii mele dragi.
Mi s-a spus ca fac niste fructe mici si alb-verzui,dar n-a fost chiar asa,caci noi le-am pus ingrasamant natural si fructele unora dintre ei s-au facut mari,ca piersicile de cultura.Deasemenea si culoarea lor era dependenta de mult ,sau putinul soare care le coace.
Acum 2 ani au fructuficat atat de bogat,incat nu am mai stiut ce sa fac cu ele...dulceata,gem,compot si bucurat vecini,prieteni rude.Unde mai punem faptul ca de cand incep sa se coaca,in septembrie,mancam piersici vreo 2 luni,caci se si pastreaza in camara o vreme.Ahhh...salivez,numai cand ma gandesc la savoarea lor dulce amaruie....





In ultimele 3 zile a fost cald ca vara si, prin urmare, natura a explodat prin corole.Totul se transforma atat de repede in goana spre ...perpetuare.Nu au trecut decat 8 zile de cand le-am afanat pamantul,cu harletul...erau doar frunze.Ma uimeste natura florala cum se grabeste,de parca a imprumutat de la noi ,oamenii,acest obicei.
Acestea sunt primele mele lalele ( primite acum multi ani de la o colega de-a mea), cu cupe mari,iar cand sunt deschise zici ca-s antene parabolice.Apoi, pe rand, vor inflori si celelalte.Lalelele se inmultesc prin bulbi(cepe).Eu le-am plantat intro toamna,in tufe,printre trandafiri,iar cand se vor trece...plantez printre ele alte flori,care suporta umbra facuta de cires.Caci la mine asa se intampla cu toate,nu numai cu florile...,adica pe aceeasi parcela cultiv 2 sau 3 recolte.De ex.prin ceapa am semanat morcovi,iar dupa ce scot ceapa voi semana spanacul de toamna,sau a doua serie de fasole pitica,sau altceva.
Cand ma uit la lalele mele de sus,din balcon,asa cum sunt in poza a IV-a,mi se par uimite.Au ele ceva ca o nedumerire si incerc sa-mi dau seama ce vor sa spuna.Poate ca ma invata sa ma uit ca ele in sus,sa privesc mai mult spre cer.Poate ca acolo este raspunsul.



Pacat ca nu pot sa transmit si mirosul...e un parfum in curtea mea si in casa,daca sunt geamurile deschise si un zumzet de albine...superb!
E cam innourat astazi.
Stiati ca acest pom,corcodusul,se inmulteste cel mai repede?Eu nu am plantat niciunul si avem 2 in curte si inca 2 pe drumul catre gradina.Primul corcodus mi l-a dat Dumnezeu,ca ma plangeam, dupa ce vecinii din fata noastra si-au pus,acu multi ani,o antena parabolica, pe garajul lor si eu o vedeam pe ferestrele camerei de zi si dormitorului.Era urata rau...Intro primavara am vazut un pomisor chiar langa garajul cu pricina.L-am ingrijit,l-am inaltat,l-am iubit si in 3 ani mi-a dat si corcoduse.Unde mai pun si faptul ca ,a lui coroana a ecranat taman ligheanul ce ma zgaria pe mine pe retina.
Pe mine pomii ma fac fericita,ca si florile si pasarile(mai putin vrabiuta rautacioasa).De copii...ce sa mai vorbesc!
Corcodusele le folosesc la gem de mere de vara,caci in acest amestec zici ca-i gem de caise.He he!Dar sunt faine si la acrit ciorbele.Se pun in pungi mici in congelator,fara samburi si fara pielita(se oparesc inainte ).