Era odata,cand inca mai lucram si eram diriga la promotia care dadea bacalaureatul.Stiti si voi cum se adunau bani de la copii,de la parinti, adica, pentru ...protocol.Bine,la un moment dat s-a dat o ..interdictie,dar cine credeti ca tine seama de ea,de interdictie??Banii se strangeau de catre seful clasei,care facea un CEC si-i depunea saptamanal.Un parinte era titularul CEC-ului si nu putea extrage fara acordul dirigintelui,parca.Si erau ,de fapt,bani pentru banchet si protocol si poze si tablou si flori...,pentru toate cheltuielile de sfarsit de liceu.Cand s-a dat interdictia pentru protocol si cadouri s-a continuat, spunandu-se ca, de fapt, se strang pentru toate celelalte cheltuieli.
Vreau sa spun ,de la bun inceput,ca eram impotriva multor obiceiuri din astea ,dar nu puteam sa fac exceptie si asa eram oaia neagra,ca nu primeam cadouri si le spuneam din timp sa nu cheltuie pentru mine.Si nu s-a-ntamplat sa nu intre careva in bacalaureat din cauza corigentei la materia mea,nici repetenti n-am lasat niciodata.Flori de 8 martie,nu refuzam.
Asa...si sa revin la bacalaureat.Venise o presedinta ,de data aia.Noi,dirigintii,faceam de servici,cate-o zi intreaga,la cabinetul unde se retragea doamna presedinte,sa-si mai traga sufletul,sa mai ia cate-o gustare.Eram de servici, impreuna cu un alt diriginte,o asteptam sa vina,cu directorul nostru care era vice si restul stafului, cu masa aranjata ca pentru oaspeti de soi,iar bauturile,in afara de sucuri si ape,nu erau la vedere,normal.Asa ca,la un moment dat,eu...ca o gazda buna ce ma aflam acolo,o intreb foarte serioasa,poate ca aveam un zambet ironic(ca altfel nu inteleg reactia ei),deci o intreb asa:DORITI ALCOOL???Ha ha ha ha ha ha....ma prapadesc de ras cand imi amintesc ce figura a facut doamna lector universitar (parca).
-Cuuuummm??intreaba ea nevenindu-i sa-si creada urechilor... -Ce sa doresc??
-Niste coniac,sau altceva...,o dreg eu ,intelegand ca shotia mea ar putea sa se transforme intr-o gafa de proportii,care sa dauneze,in cele din urma,candidatilor la examen.
Biata doamna presedinte a inghitit in sec tot restul zilei si nu s-a atins de...alcoolul meu,C2H5OH,asa ca facui economie copiilor :lol:
sâmbătă, noiembrie 8
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Elisa,intotdeauna se vor strange bani pentru protocol.Mi se pare normal,ca doar nu e o suma foarte mare.Desi am auzit chiar la noi ca unii mai cu mot,au hotarat sa-i duca pe profesori la nu stiu ce restaurant de lux.
RăspundețiȘtergereSunt frumoase amintirile tale de diriga si profesoara (de chimie?).
Gabi,
RăspundețiȘtergerenu,nu de chimie...
Mi-a venit ideea sa scriu, dintr-o discutie pe un blog despre reclame,unde spuneam ca nu-mi place reclama:va atentionam ca zaharul,sarea si grasimile dauneaza grav sanatatii.Atunci Starsgates a zis c-ar fi normal sa ne atentioneze si pentru alcool,ca si el dauneaza,poate chiar mai grav si asa mi-am amintit si am scris imediat. :lol:
Da, chiar, de ce materie ai fost profa ? :)
RăspundețiȘtergereLaura,
RăspundețiȘtergeresunt,ca n-am murit inca....hahahahahaha!Am spus printre randuri de multe ori.N-are niciun farmec sa spun totul asa...verde-n fatza :)
Sper ca ai inteles ca glumesc si nu te superi.Duminica faina!
Poate i-o fi fost frică să nu-i dai metilic.:)))
RăspundețiȘtergereStarsgates,
RăspundețiȘtergereda,mai...uite ca la asta nu ma gandii :lol:
Sau poate ca-i aduceam aminte de "alcoolicii anonimi",sau pur si simplu s-a simtit jignita,ca asa-i cand spui omului verde-n fata,hahahaha
Stiu asta c-am facut-o de cateva ori in viata si de asta acum ma feresc.. :)
Mai bine verde-n faţă, decât să râzi de el pe la spate.
RăspundețiȘtergereO,draga mea,nu-i buna teoria asta....Nimanui nu-i place sa auda,ceea ce el insusi stie si nu-i prea face cinste.
RăspundețiȘtergereSi ce daca radem pe urma,doar din ce-i facut umorul,nu din observarea si punerea tarelor intr-o forma comica?Putem sa-i radem si in fata,dar ar fi ultima intrevedere cu persoana respectiva,asa cred,deoarece,atunci cand este vorba de persoana mea...(in general vorbind)ma paraseste umorul :))))
Exact acum o saptamana, ma aflam la intalnirea organizata cu prilejul revederii traditionale de 20 de ani de la terminarea liceului...
RăspundețiȘtergereDraga Elisa, din nou m-ai aruncat in corzile amintirile acelor ani plini de farmec, imi revad cu ochii mintii, diriginta - profesoara de Chimie (astazi pensionara cu 2 nepotei dragalasi), profesorul de Fizica aproape neschimbat, doar usor mai implinit(astazi directorul adjunct al aceluiasi liceu), profesoara de Istorie, uluitor de bine "conservata", desi cu un adaos de greutate, si inca alti cativa...
Tu ai fost un model de conduita printre colegii de Cancelarie, iar faptul ca acea Presedinta de comisie de Bac era cu simtul umorului pietrificat, nu trebuie sa te mai framante :)
Ai avut o minunata experienta de viata in aceasta nobila profesie, jos palaria in fata ta, draga prietena!
e periculos sa glumesti cu presedintii de comisie. ei nu au simtul umorului din simplul motiv ca ei nu sunt de pe aceasta planeta. ei nu sunt de pe nici o planeta. sunt doar spirite eterice care plutesc usor in spatiu si, din cand in cand, iau forma umana ca sa ne ajute pe noi, muritorii, sa trecem mai usor peste anumite piedici. :D
RăspundețiȘtergereCora,
RăspundețiȘtergerefaine intalnirile astea,nu?? :)
O zi mununata draga mea!
Oana,
RăspundețiȘtergere:lol: :D :P :)))))
Haide mai ca unii au fost si de pe pamant,prea de pe pamant,prea aproape atrasi de Terra,pana in groapa de potential, pe care apoi au vrut s-o....umple :))))
Draga Elisa,din cauza formulei aceleia am crezut ca esti profa de chimie,desi am banuit ca predai fizica (de atunci de cand cu experimentul LHD).
RăspundețiȘtergereCred ca elevii plecau de la ora ta cu lectia inteleasa.
Gabi,
RăspundețiȘtergereda,am predat ce mi-a placut mai mult si am facut asta cu pasiune,dar si cu mult efort.Sunt fericita ca viata mea din timpul muncii a fost asa cum a fost si nu altfel,asta imi da si acum savoare,ma hraneste mereu si ma mentine tanara si sanatoasa,sper eu.Am descoperit ca bucuria vietii este izvor de sanatate,Doamne ajuta pe toata lumea!Seara buna draga mea!