Acum ceva vreme, ne-am hotarat, sa schimbam gardul de lati de langa spatiul cateilor,iar Stapanul Inelului meu a inceput...isprava asta,cumparand materialul acesta,rezemat de garajul vecinilor.Asteptam sa culegem via si ne-om apuca de treaba...
...ca daca nu,cine stie cati aschiuti, din astia mici ,vor mai trece prin tre lati!
Ieri dimineata,cand am iesit in curte,cam tarziu,recunosc,Rex,cu lantul lui gros atarnand dupa el si cu Aschiuta, teribil de fericiti (or fi gay??!),se harjoneau printre florile mele,lantul lui Rex secerand si florile care mai sunt doar verzi.Daca te loveste cu coada lui vesela,vanataie se face,iar petuniile sunt secerate pe loc.Aoleoooo!!Strigai eu la el sa stea nemiscat,ca numai cand e teapan nu strica ceva,dar bucuria nebuna a cateloiului, de a fi liber, n-o astampara nici tunetele mele de furie....Asa ca ...m-am resemnat.
Normal ca mi-a rupt si o lamaie,din cele verzi,abia azi am gasit-o,cand m-am dus sa-i fac vedete.
Ce simplu este la ei,la caini.Ideea este sa-l accepte si pe urmatorul.
Aschiuta abia razbeste sa-i impace pe cei doi legati,cand la unul,cand la altul.Dar am uitat sa va arat si gropile pe care le-a facut el,cautand animalul pamantului.Cand am vazut,am strigat la el ...lantul te manaca si pe tine...,dar ,este tot liber.
Si asta este isprava mea.Otetul s-a terminat,este limpede,are culoarea mierii pe care am pus-o in el.De azi, salatele mele vor fi stropite, din belsug, cu el.
Este cam mult,mai caut bidoane din plastic,pentru calatorie.Acum, voi trece in revista perele si voi mai face inca o isprava....,compot.
Cred draga mea ca la cat faci si cat sunteti e mult prea mult, si eu (care nu prea mai fac) tocmai am aruncat borcane cu dulceata de acum doi ani, erau perfecte dar stii cum e...daca atata timp nu m-au atras de-acum nici atata.
RăspundețiȘtergereTotusi pacat de atata munca poate n-ar fi rau sa te gandesti la un magazin on-line si in felul acesta fericesti si pe altii si nu muncesti degeaba :) trebuie de vazut cu expeditia cum faci,asta-i partea cea mai dificila, pacat ca nu s-e poate face pe net :)
Glumim noi acum dar cine stie peste cativa ani ce va mai fi? Cine va dori sa manance ceva bun si sanatos si nu are timp destul poate va apela la asa ceva?
sa inteleg ca otet ai pt. cativa ani daca il folosesti doar la mancare :), la anul va trebui sa faci altceva din mere.
La compotul de pere ma inscriu si eu, asa ca spor la treaba :)
Te imbratisez , pa.
Gina,sa stii ca nu le arunc,le dau cuiva care le vrea si care ne-a ajutat pe noi cand am batut fundatia.Inchipuieti cum eu invarteam la betoniera,Willy punea ciment ,nisip si apa in ea,iar sotul meu cara si turna in haul ce trebuia umplut.Asa am facut fundatia casei,noi doi si cu Willy,care este un om deosebit.Din momentul in care am putut sa ne revansem fata de el.o facem sistematic,de sarbatori si oricand il intalnesc il chem la noi la masa si il incarc cu ce crezi???cu borcane de toate felurile.El este un om singur,fara familie.
RăspundețiȘtergereCe idee pe tine? lol,m-ai facut sa zambesc,caci asta-i vorba mea....cand nu oi mai avea bani o sa ma duc sa vand gladiole in piata,hahahaha.Pana acum n-a fost nevoie.Gladiole=termen generic pentru produs de gradina.Scumpa mea,sanatate sa avem si sa daruim cu inima vesela tot ce ne prisoseste si-apoi...mai vedem.Iti doresc si tie si familiei tale multa sanatate.Te pup. :)
Draga mea Elisa, eu marturisesc ca sunt coplesita de toate eforturile si rezultatele muncii tale !
RăspundețiȘtergereNu oricine putea face fata vagonului de munca la care te-ai angajat tu cu inima usoara, asta e foarte clar.
Cand erai nelipsita de la scoala, cum te descurcai ? Puteai sa urci singura muntele de treburi ?
Deja trec prin diverse faze digestive, care mai de care mai inclinata spre tanjit :))
Cu mult drag si pretuire pentru fiinta minunata care esti ! :)
maica, maicxa, ce olamaie... o f singura de ai gasit-o, dar e a mea :D ca eu nu pot trai fara ele ;P
RăspundețiȘtergeremaicxa, nu am mai trecut pe bloguri, sunt cu capul in nori...vinerea trecuta m-am logodit, s-a hotarat si baiatul, in sfarsit... si umblu cu capul in nori si la sreviciu ;-)))
maica, tare mi-i dor de tine!!!!!!!
ps: si alfie a facut prapad la florile lui mami, valeu!!! dar l-am ascuns la mine in casa ;-)))
Corina,multumesc frumos si ma bucura aprecierile tale,insa ....m-am vaietat eu de efort?Sau am facut-o asa...in subliminal,lol
RăspundețiȘtergereImi vorbesti de parca te-as cunoaste si eu.Insa,?????
Clickul mi-a zis interzis.
Revin-o si da-mi detalii,te roooog.Multam fain! :)
He he he...,cand eram la scoala eram mult mai tanara si toata viata sotul meu mi-a curatat zarzavaturile,ca-i mare ciorbar,lol,asa ca nu mi-era greu decat ca nu aveam un timp al meu,numai pentru mine,ceea ce acum,am din abundenta.Te imbratisez. :)
Jamilla,iubiiiiita...,felicitari si sa dea Domnul sa fie bine,sa fii fericita si iubita.Imi amintesti de mine ce cu capu-n nori eram pe vremea aia,nu-mi pasa de nimeni si nimic,eram noi doi si restul lumii,sfidam toate realitatile si ce frumos era....Ehhheeeeei,scumpa mea,cat de bine te inteleg.... :)
RăspundețiȘtergereNu,eu nu l-am altoit,ca n-avea sens,raul era facut,iar fiintele nu prea invata mare lucru din joarda(nuiaua).
Te pup draga Jamilla si Doamne-ajuta!Sa fie intr-un ceas bun.Iubirea se traieste in al noulea cer. :)
Elizo draga , sper ca nu m-ai inteles gresit, nu e vb. de castigat bani (cand nu-i ai) ci de-o afacere care pe langa altele poate sa aduca si profit...
RăspundețiȘtergereDa stii cum e la dat sfaturi e usor : uite eu de pilda in "tineretele mele" eram f. saritoare si-mi ajutam colege, cunostinte, rude la diverse evenimente cu pregatirea dulciurilor si nu numai. Nu fiindca aveam timp mai mult ci pt. ca imi placea si cica "eram priceputa", da nu m-am gandit sa fac din asta o afacere desi cineva imi sugerase ca macar cu produse sa fiu (ras)platita (pe atunci se gaseau f. greu ). Ha,ha,ha daca ar fi stiut ca mai puneam si de la mine ca sa iasa treaba buna, iar rasplata era multumirea ca am fost de ajutor cuiva. Acum nu stiu daca as mai gandi la fel, desi pacat ar fi sa spun ca binele facut nu se intoarce chiar daca e din alta parte si sub alta forma.
Un sfarsit frumos de saptamana iti doresc.
Gina,am inteles bine ce spui,dar eu spun vorba asta,asa ca pe o shotie,desi niciodata nu stim ce ajungem.....Nu vezi draga ce-au ajuns americanii???Eu iau aminte,mi se poate intampla si mie sa ajung in sapa de lemn si atunci voi fructifica produsele,le voi vinde,daca le-o cumpara cineva.Pana atunci impart pe ici si pe colo si ma bucur ca pot da si nu astept de la nimeni nimic.Asa cum ai zis si tu,rasplata nu vine niciodata din aceeasi parte si vine cand nici nu te astepti.Problema cu mine este ca mie nu-mi pare rau dupa ce dau ci doar dupa ceea ce se strica...,ca-s rea de paguba,lol.
RăspundețiȘtergereDraga Gina,imi amintesc cand mergeam la scoala cu platourile de cremsnit,sau rulade cum facea mama mea,la ocaziile pe care le petreceam impreuna cu colegii,toata lumea ma sfatuia sa-mi fac afacere cu produse de patiserie.Neeee,vreau libertatea pe care mi-am dorit-o toata viata.
Te imbratisez si te mai astept.Ai inceput serviciul? :)
de unde iti iei energia? ca mie mi-e lene si sa dau din cand in cand cu aspiratorul... :D
RăspundețiȘtergereDraga Oana,cred ca sunt intr-o simbioza cu verdele,cu pomii,cu tot ce-i in jurul meu.Eu iau de la ei ,dandu-le atentie si ei ma energizeaza.Ti-am spus ca vorbesc si cu pomii???nuuuu...,ca-s zaluda rau!! :P
RăspundețiȘtergerepoti sa te consideri zaluda doar in momentul in care si pomii incep sa-ti raspunda. :D
RăspundețiȘtergereDraga Elisa,m-am inveselit citind aventurile cu Rex si ceilalti catei frumosi si jucausi.
RăspundețiȘtergereApoi m-am delectat cu bunatatile facute de tine.Ce frumoasa trebuie sa fie camara ta cu atatea minunatii.
La piata ai putea sa te duci fara nici o rusine-aveam o colega,de fapt mai multe care vindeau din produsele gradinii lor si la servici si la piata.Pentru ca ai pomenit de gladiole,colega mi-a spus ca le dadea en-gros la vanzatori si nu mai statea la piata.
Esti harnica,priceputa si ai suflet bun.
Duminica placuta!
Draga Gabi,nu mi-ar fi rusine,crede-ma ca mi-ar fi rusine doar sa mint,sa fur,sau sa fac acte de astea abjecte,dar asta cu piata e ca o gluma.Mai bine sa nu ajung la asa nevoi,sa ne descurcam fara asta.Mama mea asa ne-a crescut,cu piata,ca aveam sute de pomi,o livada cu ciresi,o vie cu ciresi,pruni si nuci si o gradina mare langa casa cu multi pomi.Asa ca,asa am invatat,ca nu-i rusine sa muncesti cinstit. Te pup.
RăspundețiȘtergereOana, :D Duminica placuta si o saptamana frumoasa la scoala. :)
RăspundețiȘtergereElisa, revin sa te lamuresc intr-o problema :)
RăspundețiȘtergereMai sus am fost tot eu, acolo unde nu stiu de ce a aparut acel nume si iti dadea profil inaccesibil, din pricini neintelese ale bloggeritului.
Asa ca draga mea Elisa, cum sa nu-ti vorbesc familiar, ca doar ne cunoastem virtual de ceva vreme :)
Cu mult drag si pretuire,
Cora
Cora, :) face si blogul figurile lui,far sa-mi spuna.Trebuie sa-l pedepsesc si sa-i pun in carca mai multe posturi :lol:
RăspundețiȘtergereTot respectul si din partea mea.Te pup.
A doua poza este de baza.Dati click pe ea si privirea si atitudinea catelului ,care-mi este tare drag,spune totul.
RăspundețiȘtergere