Solstitiul de vara, inceputul verii astronomice
La data de 21 iunie, ora 02.59 , longitudinea astronomica a Soarelui este de 90 grade , el intrind in semnul zodiacal Racul. Este momentul solstitiului de vara, ce marcheaza inceputul verii astronomice.
Dupa cum este cunoscut, Pamantul executa atat o miscare anuala de revolutie in jurul Soarelui, cat si o miscare diurna de rotatie in jurul axei polilor terestri. Axa polilor pastreaza (in prima aproximatie) o pozitie fixa in spatiu, ea fiind inclinata pe planul orbitei Pamantului (numit planul eclipticii) cu 66 grade si 33 minute. Datorita acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal in decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudinile medii inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.
„Soarele sta”
Denumirea de solstitiu ("Soarele sta") este data de faptul ca la data respectiva are loc schimbarea gradientului miscarii Soarelui in raport cu declinatiile acestuia. Soarele aflandu-se la culminatie (pentru latitudinea medie a tarii noastre) la 67 grade si 52minute deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata noptii fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv si crepusculul are durata maxima din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeste toata noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopti albe".
Dupa momentul solstitiului de vara, durata zilei va incepe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de 6 luni, pana la 21 decembrie, momentul solstitiului de iarna. Evident, in emisfera sudica a Pamantului fenomenul se deruleaza in sens invers.
Urmatoarele date ale solstitiului de vara
2009 – 21 iunie: orele 08:45
2010 – 21 iunie: orele 14:28
2011 – 21 iunie: orele 20:16
2012 – 21 iunie: orele 02:09
2013 – 21 iunie: orele 08:04
2014 – 21 iunie: orele 13:51.(sursa:infoBrasov )
Mi-am adus aminte,ca de fiecare data in vremea cireselor,de anul in care eram mamica in devenire.Ce sa spun,eu nu am fost pofticiosa,stapanul inelului nu a avut dureri de cap cu mine,nu l-am trezit in miezul noptii sa-mi aduca mici si bere .Am fost cumintica,fericita,mandra.imi amintesc cum imi spunea,dupa aceea o prietena a mea,ca mergeam cu burtica la vedere,parca facand-o mai..proeminenta.Si asa ma considera toata lumea,ca-s faloasa(mandra),insa eu stiu ca asta este pozitia mea si acum,dreapta si ...cu nasul pe sus,lol,dar nu ca-s mandra,ci seman cu mama mea draga de ea,care asa a fost pana in ultima clipa a ei.
Asa...si sa revin.Era prin iunie,cam ca acum,ciresele se coceau si eu stiam cati ciresi avem acasa si ce bune sunt ciresele,de toate soiurile.Nu mai stiu de ce nu m-am urcat in tren si sa -mi fac pofta direct la sursa,poate ca erau examenele si nu primeam invoire,ma rog,asta nu mai stiu.Stiu doar ca-i dadusem telefon mamei ca mie-mi trebuiesc cirese de acasa.Erau si aici ,in piata,fireste,dar mie doar din acelea de acasa de la mine-mi trebuia.Asa ca biata mama,cum facea intotdeauna cand ceream ceva urgent imi trimise o ladita,pe posta.Ladita sa fi fost de 10 kg,ca cele de marmelada...
Peste 2 zile primesc aviz sa ma duc la posta mare,in centrul orasului,sa-mi ridic coletul.Mare fericire pe mine,dar era dimineata si eu nu mai puteam astepta sa vina stapanul inelului de la lucru lui,asa ca m-am dus si l-am luat.Doamne!!!Cat era de greu!!!Puteam pierde sarcina,dar nu m-am gandit atunci la asta.L-am carat mai mult pe picior,cu cotul bine rezemat in sold si tarandu-ma mai bine zis,cam 1 km.Insa nimic nu ma oprea sa ajung acasa si sa-l deschid,sa le vad...ciresele si sa mananc din ele.In fine,am ajuns acasa,nu m-am intalnit cu nicio cunostinta sa ma ajute,nu m-am gandit la taxi si nu aveam bicicleta.He he..,ce vremuri!!
Dar,cand deschid ladita,inauntru,in loc sa vad frumoasele cirese,pe care mama le pusese mai necoapte,ca stia ca se vor coace pe drum,am gasit o masa de putregai in culoarea bruna,specifica putregaiului.Mare-mi fu dezamagirea,caci nici macar una nu era buna de mancat.
In schimb,copilul meu are pe coapsa dreapta o pata bruna,care i-a crescut,in suprafata, odata cu varsta si acum este ff mare.Am intrebat la doctori,ca mi-era frica sa nu fie de la ficat,sau alceva,dar copilul meu era sanatos si este si acum si ma rog la Dumnezeu sa fie mereu sanatos.Asa ca singura explicatie pentru pata cafenie este pofta mea de cirese,care erau cafenii atunci cand le caram pe coapsa dreapta.
Asa a fost atunci...
15 iunie.O zi memorabila pentru mine,ziua bilantului rasplatit cu flori,ziua Gaudeamus-ului,ziua despartirilor de cei dragi,cuminti si destepti,dar si de cei nazdravani,smecheri si descurcareti.Flori pline de suflet,de emotii,de dragoste,pana la urma.Caci ,cei care erau certati cu principiile mele,erau impinsi de catre ceilalti ,in fata,cu buchetele "drepti",fara cuvinte,cu roseata in obraji si cu ochii de parca-ar fi spus:"N-am vrut sa va supar,dar mie nu-mi place...sa invat."Iar eu raspunzandu-le:"Treaba ta,dar o sa regreti mai tarziu...",iar acum adaug..".sau poate nu". Desigur ca n-o sa recunosc niciodata ca as spune serios asa ceva despre invatatura.Erau parinti,atunci imediat dupa 89,dar si mult dupa aceea,care ma intrebau de ce mai trebuie sa invete copiii lor daca statul si asa n-o sa le asigure locuri de munca,daca nici dupa terminarea facultatii nu face statul asta??? Abia asteptam intrebarea asta ca sa ma dezlantui intro explicatie numai de mine inteleasa,caci, era in ea vorba despre persoana,individ,mod de viata,aspiratii ,felul in care privesti lucrurile,viata si sensul vietii,pana la urma.Ei ma ascultau,dar in sinea lor simteam ca-si spun ca eu gandesc prea departe,ca ei si copiii lor nu au nevoie decat sa aiba loc sigur de munca. Anii au trecut si lumea s-a obisnuit cu noul mod de a te descurca dupa terminarea studiilor,adica,daca mai 'nainte absolventii mergeau direct in productie,la adapostul protectiei unui parinte,unchi,prieten al tatalui,etc...sau pur si simplu la adapostul celor dobandite de ei in scoala,acum descurcareala sper eu,consta in modul de a sti sa-ti vinzi aptitudinile,ceea ce stii sa faci,sau cum stii sa gandesti.Caci da,eu cred ca si asta se invata,si anume sa stii sa gandesti.La ce bun atatea ecuatii si integrale,legi si principii aplicate in diverse situatii?La ce bun sa inveti atatea materii de factura reala,despre care unii spuneau ca nu au nevoie,ca nu se vor intalni cu asa ceva in meseriile pe care le-au ales.Wrong....,caci plecad din scoala,daca ai ivatat acolo ceva, nu cu toceala vei ramane (cei ce tocesc nu raman ,in final,cu nimic) ci cu o gandire formata,matura,capabila sa te ajute sa "te descurci" in viata ,in orice meserie ai practica,in orice situatie ti s-ar ivi. Eu cred ca pana la urma,noi, oamenii ne deosebim ,intre noi,cel mai mult prin modul de gandire. Da,...15 iunie,zi draga mie,caci asa cum in gradina culeg la un moment dat niste fructe sau legume,tot asa in 15 iunie roadele ma coplesau,ma emotionau,ma bucurau ca un lucru finalizat. Iubesc florile si sufletele ce simt ca traiesc intransele,ador parfumul florilor de tei,de caprifoi,de petunii,de trandafir,de liliac,de lamai....si parfumul florilor de corcodus ,care mi-a inundat existenta chiar la sfarsitul iernii,cand simti ca nu vei iesi din somnolenta iernii fara iz de primavara,fara fir de iarba,fara ghiocel.Imi amintesc de copiii pe care i-am cunoscut si le doresc tuturor absolventilor implinirea care le-a motivat atitudinea pozitiva fata de scoala.Si ,mult succes in continuare!
